Strategii si politiciinformatii actualizate privind strategii nationale si europene pentru dezvoltarea afacerii
Funda?ia pentru Dezvoltarea Societ??ii Civile a lansat studiul "Romania 2017. Sectorul neguvernamental - profil, tendin?e, provoc?ri", o incercare de a observa ?i a defini dimensiunea ?i dinamica sectorului neguvernamental din Romania in perioada 2010 - 2016. Studiul reprezint? o aducere la zi a edi?iei anterioare publicate in anul 2010 ?i, impreun? cu aceasta, ofer? tuturor celor interesa?i o mai bun? cunoa?tere (?i recunoa?tere) a rolului ?i importan?ei sectorului neguvernamental in societatea romaneasc?.
romania_2017_-_sectorul_neguvernamental.pdf
Organiza?iile europene de standardizare - Comitetul European de Standardizare (CEN) ?i Comitetul European de Standardizare Electrotehnic? (CENELEC) - au lansat programul lor anual de lucru pentru 2017. Acesta cuprinde un plan amplu ?i ambi?ios, structurat pe 24 de domenii de interes, pentru care se vor elabora standarde europene.
Aceste domenii r?spund necesit??ilor pie?ei ?i sunt corelate cu priorit??ile Programului Anual de Lucru al Uniunii pentru Standardizarea European? in 2017, care a fost adoptat de Comisia European? in 2016.
In 2017 vor fi elaborate standarde in urm?toarele domenii de activitate: Energie ?i utilit??i, Ap?rare ?i securitate, Servicii, Accesibilitate, Aeronautic? ?i spa?iu, Industria chimic?, Construc?ii, Tehnologia informa?iei, Tehnologia electric?, Mediu, Industria alimentar? ?i agricultur?, Mobil? ?i produse menajere, S?n?tate ?i securitate, Ingrijirea s?n?t??ii ?i stare de bine, Inc?lzire, r?cire ?i ventila?ie, Dispozitive de uz casnic, Ma?ini, Materiale, Tehnologii inteligente, Sport ?i agrement, Industria textil?, mod? ?i accesorii, Juc?rii, Transporturi ?i vehicule, Lemn ?i produse pe baz? de lemn.
Programul con?ine, de asemenea, informa?ii cu privire la cooperarea interna?ional?, la modalit??ile de sprijinire a particip?rii la activitatea de standardizare a intreprinderilor mici ?i mijlocii (IMM-uri) ?i a altor p?r?i interesate din cadrul societ??ii, promovarea educa?iei despre standardizare ?i obiectivele privind implicarea comunit??ii de cercetare ?i dezvoltare.
Statele membre i?i vor aduce aportul la elaborarea de standarde care s? r?spund? cat mai bine necesit??ilor pie?ei ?i ale consumatorilor.
Cu ocazia lans?rii programului, Elena Santiago, director al CEN ?i CENELEC, a afirmat:
"CEN ?i CENELEC sunt pe deplin angajate in transform?rile generate de evolu?ia digital? actual? ?i de oportunit??ile aduse de aceasta pentru digitalizarea standardiz?rii. Ne vom concentra pe cre?terea transparen?ei ?i a deschiderii sistemului de standardizare ?i pe furnizarea unui acces u?or la informa?ia despre standarde ?i activit??ile de standardizare. Standardele europene ajut? la consolidarea Pie?ei Unice, intensific? dezvoltarea ?i creeaz? locuri de munc?. Avand in vedere diversitatea domeniilor in care activ?m, este important pentru industrie ?i pentru p?r?ile interesate ca standardele europene s? r?man? coerente ?i compatibile intre ele, dar ?i cu standardele europene. Vom continua s? colabor?m cu Organiza?ia Interna?ional? de Standardizare (ISO) ?i cu Comisia Electrotehnic? Interna?ional? (IEC) pentru a evita paralelismul activit??ilor de standardizare, acordand prioritate standardelor interna?ionale ?i asigurandu-ne c? standardele noastre le completeaz? in domeniile ?i pe subiectele relevante. In 2017, 34 de state europene sunt membre ale CEN ?i CENELEC, ceea ce inseamn? 600 de milioane de consumatori !"
Sursa: https://www.cencenelec.eu/
Guvernul a aprobat Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice, al carei scop este crearea unui cadru stabil in acest domeniu, pentru a obtine eficienta si economii (value for money), in conditii de integritate si responsabilitate.
Strategia aduce o noua abordare in domeniul achizitiilor publice, mutand accentul de la procedura la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la "value for money" si la costul intregului ciclu de viata al unei achizitii, de la supra-reglementare la o legislatie supla, dublata de ghiduri coerente, actualizate, consolidate si validate de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice.
Strategia are in vedere o reasezare a sistemului, pornind de la functiile esentiale pentru o mai buna functionare: asigurarea legiferarii, elaborarea de politici publice, monitorizare si supervizare, sprijin operational si help-desk, control si remedii si caile de atac. De asemenea, masuri incluse in acest document au scopul sa profesionalizeze personalul din domeniul achizitiilor publice, fapt care, pe termen mediu si lung, va contribui la cheltuirea eficienta a banului public prin cresterea calitatii procesului de achizitii, implicit, prin cresterea capacitatii administrative.
Masurile incluse in Strategie vizeaza realizarea unui set de actiuni in perioada 2015-2016, cu efecte pentru intreaga perioada de programare bugetara 2014-2020.
Strategia este structurata in cinci capitole care cuprind problemele majore identificate in aplicarea actualei legislatii, directii de actiune pentru reformarea sistemului, precum si o serie de documente suport care fundamenteaza situatiile identificate. La nivelul fiecarui capitol se regaseste un plan de actiune cu termene clare, institutii responsabile, indicatori de performanta si impact preconizat.
Strategia Nationala Achizitii Publice.pdf
Prezentare-Strategia-Nationala-ANAP-ian-2015.pdf
Proiectul Strategiei privind dezvoltarea functiei publice 2015-2020
Strategia FP 2020 si Plan transparenta decizionala.pdf
Strategia nationala pentru reducerea saraciei si promovarea incluziunii sociale 2014-2020
Guvernul a aprobat, printr-o Hotarare, Strategia Nationala pentru Competitivitate 2015-2020, document elaborat de Ministerul Economiei, Comertului si Turismului in urma consultarilor cu mediul privat si cu ministerele de linie, strategie ce are in vedere corelarea interventiilor dedicate competitivitatii, avand in vedere domeniile nationale de excelenta.
Analizele premergatoare elaborarii Strategiei au determinat identificarea a 10 sectoare economice cu potential competitiv, care se coreleaza cu domeniile de specializare inteligenta mentionate in Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014-2020. Sectoarele economice cu potential competitiv sunt: turism si ecoturism, textile si pielarie, lemn si mobila, industrii creative, industria auto si componente, tehnologia informatiei si comunicatiilor, procesarea alimentelor si bauturilor, sanatate si produse farmaceutice, energie si management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit, acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii.
Viziunea Strategiei Nationale pentru Competitivitate 2015-2020 porneste de la urmatoarele premise:
- Valorificarea celor mai bune avantaje de care dispune Romania, a specializarilor de varf in productie si cercetare, precum si a resurselor locale de calificare, initiativa antreprenoriala si factori naturali;
- Cresterea atractivitatii conditiilor pentru dezvoltarea competitiva a afacerilor prin reglementari transparente si stimulative pentru inovare;
- Formularea directiilor de politica publica in jurul initiativelor si realizarilor cu impact major asupra crearii valorii adaugate in mediul de afaceri;
- Corelarea initiativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial si al societatii pentru formarea eficienta si integrate a avantajelor competitive.
Sursa: Guvernul Romaniei
Programul national de sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014 - 2018
pns-viticultura-2014-2018-update-23.09.2014.doc
Ce este politica UE privind infrastructura?
Transportul este vital pentru economia europeana: fara conexiuni bune, Europa nu se va dezvolta si nici nu va prospera. Noua politica a UE privind infrastructura va institui o retea europeana de transport solida in cele 28 de state membre, pentru a promova cresterea economica si competitivitatea. Aceasta retea va face legatura intre est si vest si va inlocui mozaicul de transporturi actual cu o retea autentic europeana.
Prin noua politica a UE privind infrastructura, finantarea UE in domeniul transporturilor se tripleaza, ajungand la 26 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. In acelasi timp, finantarea in domeniul transporturilor este reorientata catre o noua retea centrala definita cu strictete. Reteaua centrala va constitui coloana vertebrala a transporturilor in cadrul pietei unice a Europei. Aceasta va inlatura blocajele, va moderniza infrastructura si va simplifica operatiunile transfrontaliere de transport pentru calatorii si intreprinderile din intreaga UE. Implementarea sa va fi accelerata prin crearea a noua coridoare majore de transport care vor reuni statele membre si partile interesate, permitand concentrarea unor resurse limitate si obtinerea de rezultate.
Noua retea TEN-T centrala va fi sustinuta de o retea globala de rute la nivel regional si national, destinate sa alimenteze reteaua centrala. Scopul este ca treptat, pana in 2050, cea mai mare parte a cetatenilor si a intreprinderilor din Europa sa se afle la cel mult 30 de minute distanta, ca timp de deplasare, de aceasta retea globala.
Luata in ansamblu, noua retea de transport va oferi:
-calatorii mai sigure si mai putin aglomerate;
-deplasari mai fluente si mai rapide.
De ce avem nevoie de o noua politica europeana privind infrastructura?
Transporturile reprezinta un sector esential pentru o economie europeana eficienta.
Se preconizeaza ca, pana in 2050, transportul de marfa va creste cu 80%, iar transportul de calatori cu peste 50%.
Cresterea economica depinde de comert, iar comertul depinde de transporturi. Zonele din Europa care nu dispun de conexiuni bune nu vor prospera.
In practica, exista cinci categorii principale de probleme care trebuie solutionate la nivelul UE:
Legaturile lipsa, in special in cazul tronsoanelor transfrontaliere, constituie un obstacol major in calea liberei circulatii a marfurilor si a calatorilor in interiorul statelor membre si intre acestea, precum si intre statele membre si tarile invecinate.
Intre statele membre si in interiorul acestora exista o discrepanta considerabila in ceea ce priveste calitatea si disponibilitatea infrastructurii (blocaje). In special, este necesara ameliorarea conexiunilor est-vest prin crearea unei noi infrastructuri de transport si/sau prin intretinerea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii existente.
Infrastructura de transport dintre modurile de transport este fragmentata. In ceea ce priveste efectuarea de conexiuni multimodale, numeroase terminale de marfa din Europa, gari de calatori, porturi interioare, porturi maritime, aeroporturi si noduri urbane lasa de dorit in acest sens. Avand in vedere ca aceste noduri nu dispun de capacitati multimodale, potentialul si capacitatea transportului multimodal de a elimina blocajele de infrastructura si de a completa legaturile lipsa sunt insuficient exploatate.
Investitiile in infrastructurile de transport ar trebui sa contribuie la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera din sectorul transporturilor cu 60% pana in 2050.
In statele membre sunt inca in vigoare norme si cerinte operationale diferite, in special in domeniul interoperabilitatii, ceea ce contribuie semnificativ la crearea barierelor si a blocajelor care afecteaza infrastructura de transport.
Noua politic? a UE privind infrastructura de transport.docx
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu si lung
orizont 2020-2030
= draft iunie 2014-
Strategie europeana pentru competitivitatea durabila in domeniul constructiilor si a intreprinderilor sale
strategie competitivitate sector constructii.pdf
Ministerul Economiei- Strategia Nationala de export 2014-2020
strategia-cercetare-inovare sect agroalimentar.pdf
Ministerul Fondurilor Europene a transmis vineri, 11 octombrie a.c., serviciilor Comisiei Europene prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014-2020. Documentul a fost transmis informal deoarece, la nivelul Uniunii Europene, nu au fost adoptate incă regulamentele care vor stabili modul in care vor fi implementate fondurile europene in viitoarea perioadă de programare.
Prima versiune a Acordului de Parteneriat a fost publicată pe pagina web a Ministerului Fondurilor Europene la data de 1 octombrie a.c. Documentul a fost discutat in cadrul celei de a cincea reuniuni a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat, organizată in data de 7 octombrie a.c. Suplimentar, acesta a fost realizat pe baza contribuţiilor ministerelor de linie şi a partenerilor de dialog implicaţi in procesul de programare. In data de 8 octombrie a.c., prima versiune a Acordului de Parteneriat a fost prezentată membrilor Camerei Deputaţilor.
In documentul transmis serviciilor Comisiei Europene, disponibil mai jos in limba engleza, au fost incluse propuneri primite in ultimele zile de la partenerii de dialog social.
Prima versiune a Acordului de Parteneriat in limba romană va fi actualizată in cel mai scurt timp. Precizăm că primează versiunea in limba engleză.
Prezentarea_primei_versiuni_a_Acordului_de_Parteneriat_2014-2020.pdf
Comisia Europeană lansează o campanie care urmărește realizarea de investiții publice coordonate in sectoarele micro- și nanolectronicii (spre exemplu, semiconductorii și cipurile din componența calculatoarelor), campanie concepută pentru a extinde baza de producție avansată din Europa.
Sectorul european al electronicii stă la baza competitivității industriale a Europei, intr-un context mai larg, deoarece reprezintă o tehnologie generică esențială pentru celelalte sectoare, de la sectorul energetic pană la sectorul autovehiculelor și la sectorul sănătății. Un sector al electronicii aflat in dezvoltare este esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă in Europa.
Printre elementele-cheie ale acestei strategii industriale se numără următoarele:
• creșterea investițiilor in cercetare, dezvoltare şi inovare (C&D&I) și imbunătățirea coordonării acestora - maximizarea impactului investițiilor UE și ale statelor membre printr-o colaborare transfrontalieră sporită (se așteaptă ca 70 % din investițiile publice să provină de la statele membre, iar 30 % de la UE);
• consolidarea celor trei poli europeni de talie mondială in domeniul electronicii, și anume Dresda (DE), Eindhoven (NL) / Leuven (BE) și Grenoble (FR), precum și crearea unei legături cu alți poli europeni care ocupă o poziție de frunte, cum ar fi cei din Cambridge (UK), Carintia (AT), Dublin (IRL) și Milano (IT);
• Strategia se va concentra asupra a trei linii complementare: cipuri mai puțin costisitoare (tranziția către plăcuțe de siliciu cu dimensiuni de 450 mm, materiile prime pentru cipuri), cipuri mai rapide ("More Moore") și cipuri mai inteligente ("More than Moore").
• mobilizarea unor fonduri private, regionale, naționale și ale UE, in valoare de 10 miliarde EUR, in jurul unui set comun de obiective in materie de cercetare și inovare, incluzand 5 miliarde EUR prin intermediul unui parteneriat public-privat comun. Acest parteneriat cu o durată de șapte ani este conceput de așa manieră incat să acopere intregul lanț valoric și al inovării din sectorul electronicii și să finanțeze proiecte de inovare la scară largă, in cadrul programului UE de cercetare Orizont 2020.
Neelie Kroes a adăugat: "Datorită acestei strategii, industria europeană va fi mai in măsură să transforme inovațiile realizate in domeniul ingineriei in tehnologii care pot fi instalate la scară comercială."
Implementarea cu succes a acestei strategii va asigura:
• o mai mare disponibilitate a micro- și nanoelectronicii necesare pentru industriile-cheie europene,
• extinderea lanțului de aprovizionare și a ecosistemului, sporind oportunitățile pentru IMM-uri,
• investiții mai ridicate in producţia avansată,
• stimularea inovării de-a lungul intregului lanț de aprovizionare, pentru a crește competitivitatea industrială a Europei.
Obiectivele ambițioase ale Comisiei sunt susținute de cercetători și de industria electronicii, care au evidențiat, la sfarșitul anului 2012, modul in care ar putea fi obținute investiții totale in valoare de 100 de miliarde EUR in perioada 2013-2020.
Sursa:CE
CommunicationAEuropeanStrategyformicro-andnanoelectroniccomponentsandsystemsCOM__.pdf
Vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, responsabil pentru Industrie și Antreprenoriat, impreună cu SEA Europe (European Ships and Maritime Equipment Association / Asociația Navală și de Tehnologie Maritimă din Europa), au prezentat noua strategie LeaderSHIP 2020, al cărei obiectiv este sporirea competitivității tehnologiei maritime europene.
Noua strategie este rezultatul stransei cooperări dintre reprezentanții industriei navale, sindicatelor din domeniu, regiunilor maritime, statelor membre UE și Comisiei Europene. Industria navală și de tehnologie maritimă europeană numără peste 500.000 de salariați și inregistrează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 72 de miliarde de euro. Cu toate acestea, ea se confruntă cu o competiție acerbă și, așa cum se intamplă in multe alte sectoare, cu efectele unei crize fără precedent.
Recomandările oferite de strategia LeaderSHIP 2020 acoperă aspecte variate, de la utilizarea mai largă a instrumentelor europene menite să incurajeze caștigarea de noi competențe, abilități și calificări, pană la parteneriatele public-privat in scopul efectuării de noi cercetări maritime, creării de noi oportunități de finanțare din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) și definirii unor strategii de specializare inteligente in cadrul politicii regionale.
In cadrul intrunirii la nivel inalt care a avut loc la Bruxelles, vicepreședintele Antonio Tajani a subliniat faptul că noua strategie va impulsiona industria navală și de tehnologie maritimă, din punctul de vedere al inovării, ecologizării, implementării de noi tehnologii și diversificării pe noile piețe emergente, cum ar fi energia eoliană produsă in larg.
Noua strategie prezintă o serie de recomandări pe termen mediu și scurt. Raportul propune acțiuni in patru sectoare-cheie:
Ocuparea forței de muncă și dezvoltarea de competențe
Imbunătățirea accesului pe piață și crearea unor condiții de piață echitabile
Acces la finanțare
Cercetare, dezvoltare și inovare
Sursa:CE
21022013_leadership_2020_raport_final.pdf
HG nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei Nationale Anticoruptie pe perioada 2012-2015
Comisia Europeană a anunțat astăzi un pachet ambițios de măsuri vizand crearea de stații de combustibili alternativi in intreaga Europă, cu standarde comune de proiectare și utilizare. Pană in prezent, inițiativele politice au vizat in principal combustibilii inșiși și vehiculele, fără a lua in considerare distribuția combustibililor. Măsurile de stimulare au fost lipsite de coordonare și insuficiente.
Combustibili curați intampină trei obstacole principale: costul ridicat al vehiculelor, un nivel scăzut de acceptare din partea consumatorilor, precum și lipsa stațiilor de reincărcare și realimentare. Este un cerc vicios. Nu se construiesc stații de realimentare deoarece nu există suficiente vehicule. Vehiculele nu se vand la prețuri competitive, deoarece nu există cerere suficientă. Consumatorii nu cumpără vehiculele, deoarece au prețuri ridicate și nu există stații. Prin urmare, Comisia propune stabilirea unui pachet de obiective obligatorii pentru statele membre in ceea ce privește infrastructura destinată combustibililor curați, cum ar fi energia electrică, hidrogenul și gazul natural, precum și standarde comune la nivelul UE pentru echipamentele necesare.
Principalele măsuri propuse sunt următoarele:
Energie electrică: situația punctelor de incărcare cu energie electrică variază considerabil in UE. Lideri in acest domeniu sunt Germania, Franța, Țările de Jos, Spania și Regatul Unit. Propunerea legislativă a Comisiei prevede să se impună, in fiecare stat membru, un număr minim de puncte de reincărcare echipate cu o priză comună (a se vedea tabelul anexat). Obiectivul este de a avea un număr suficient de puncte de incărcare, astfel incat producătorii de automobile să se poată lansa intr-o producție de masă, la prețuri rezonabile.
O priză comună la nivelul UE este un element esențial pentru adoptarea pe scară largă a acestui combustibil. Pentru a pune capăt incertitudinilor de pe piață, Comisia a anunțat astăzi că priza de "tip 2" va servi drept standard comun in intreaga Europă.
Hidrogen: Germania, Italia și Danemarca dețin deja un număr semnificativ de stații de realimentare cu hidrogen, deși unele dintre acestea nu sunt accesibile publicului. Sunt incă necesare standarde comune pentru anumite componente, cum ar fi furtunurile pentru combustibil. Conform prezentei propuneri, stațiile de alimentare existente vor fi conectate pentru a forma o rețea cu standarde comune, asigurand mobilitatea vehiculelor pe bază de hidrogen. Aceasta se aplică celor 14 state membre care dispun in prezent de o rețea de hidrogen.
Biocombustibili: reprezintă deja aproape 5% din piață. Aceștia sunt utilizați in amestec cu combustibili tradiționali și nu necesită nicio infrastructură specifică. O provocare majoră o va reprezenta asigurarea sustenabilității acestora.
Gaz natural lichefiat (GNL) și comprimat (GNC): GNL este utilizat pentru transporturile pe apă, atat maritime, cat și fluviale. Infrastructura GNL pentru alimentarea vaselor este intr-un stadiu foarte incipient, doar Suedia avand instalații de buncherare cu GNL la scară mică pentru navele maritime, existand planuri de construire a unor astfel de instalații in alte cateva state membre. Comisia propune ca, pană in 2020 și, respectiv, 2025, să se instaleze stații de realimentare cu GNL in toate cele 139 de porturi maritime și fluviale care fac parte din rețeaua centrală transeuropeană de transport. Nu este vorba despre mari terminale de gaz, ci de stații de realimentare fixe ori mobile. Sunt vizate toate porturile principale din UE.
GNL: Gazul natural lichefiat este utilizat și de camioane, insă există doar 38 de stații de alimentare in UE. Comisia propune ca, pană in 2020, să se instaleze stații de realimentare la fiecare 400 km pe șoselele care fac parte din rețeaua centrală transeuropeană de transport.
GNC: Gazul natural comprimat este utilizat in principal de automobile. In prezent, un milion de vehicule utilizează acest combustibil, ceea ce reprezintă 0,5% din flotă; sectorul iși propune creșterea de zece ori a acestei cifre pană in 2020. Propunerea Comisiei va garanta că, pană in 2020, vor fi disponibile in intreaga Europă puncte de realimentare accesibile publicului, cu standarde comune, la intervale de maximum 150 km.
GPL: Gaz petrolier lichefiat. Nu este prevăzută nicio acțiune pentru GPL, infrastructura de bază fiind deja stabilită.
Agenda teritoriala a UE 2020
Fundația Post-Privatizare a făcut public, in cadrul unei conferințe de presă, Raportul privind indicatorii cheie ai dezvoltării IMM-urilor din Romania. Datele provin din studiul elaborat de FPP "Promovarea antreprenoriatului ca factor cheie pentru dezvoltarea economică". Studiul analizează profilul proprietarilor romani de afaceri, tendințele din țara noastră privind demararea de noi afaceri private, participarea femeilor la mediul de afaceri romanesc precum și dezvoltarea pieței IMM-urilor din Romania in context mondial.
ORDIN Nr. 1675 din 11 septembrie 2012
privind aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012 - 2014, precum şi a Listei proiectelor şi a bugetului aferent acestora
EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 679 din 1 octombrie 2012
