Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Raportul special nr. 1/2015 al Curtii de Conturi Europene : Transportul pe caile navigabile interioare in Europa

Transportul pe caile navigabile interioare reprezinta unul dintre principalele trei moduri de transport terestru in Europa. Capacitatea de incarcare considerabila a navelor de navigatie interioara, echivalenta cu cea a sute de camioane, ar putea contribui la scaderea costurilor de transport, la reducerea emisiilor si la descongestionarea drumurilor.

In cadrul acestui raport, Curtea a evaluat daca strategiile UE privind transportul pe caile navigabile interioare erau coerente si se bazau pe analize cuprinzatoare si relevante.

De asemenea, Curtea a examinat daca proiectele cofinantate din bugetul UE au contribuit in mod eficace la cresterea ponderii modale a transportului de marfuri pe caile navigabile interioare si la imbunatatirea conditiilor de navigatie.

Sinteza raportului:

I. Alaturi de transportul rutier si de cel feroviar, transportul pe caile navigabile interioare reprezinta unul dintre principalele trei moduri de transport terestru. Marfurile sunt transportate cu nave pe caile navigabile interioare, cum ar fi canale, rauri, fluvii si lacuri, intre diferite porturi interioare si cheiuri. UE urmareste ca obiectiv reorientarea traficului dinspre transportul rutier catre moduri de transport mai ecologice, inclusiv catre transportul pe caile navigabile interioare, intrucat se pot obtine astfel beneficii in ceea ce priveste economiile de costuri, reducerea poluarii si cresterea sigurantei transporturilor. Strategiile UE au identificat eliminarea blocajelor de la nivelul infrastructurii ca fiind o conditie esentiala pentru dezvoltarea navigatiei interioare in Europa.

II. Curtea a examinat daca strategiile privind transportul de marfuri pe caile navigabile interioare au fost puse in aplicare in mod eficace de catre Comisie si de statele membre ale UE.

In acest sens, Curtea a urmarit sa raspunda la doua intrebari principale ale auditului:

(i) Proiectele cofinantate din bugetul UE au contribuit in mod eficace la cresterea ponderii modale a trans‑ portului de marfuri pe caile navigabile interioare si la imbunatatirea conditiilor de navigatie?

(ii) Erau coerente strategiile UE privind transportul pe caile navigabile interioare si se bazau ele pe analize cuprinzatoare si relevante?

III. Auditul a acoperit documentele de politica si de strategie incepand din 2001 si a inclus o trecere in revista a principalelor documente de politica si de strategie, a informatiilor puse la dispozitie de Comisia Europeana, de Comisia Economica pentru Europa a Natiunilor Unite (UNECE) si de alte parti terte relevante, precum si o ana liza a indicatorilor relevanti in materie de date financiare, transport si navigatie. De asemenea, au fost efectuate vizite de audit la fata locului la 12 proiecte finantate de UE in Belgia, Republica Ceha, Germania si Ungaria. Aceste proiecte au fost finantate atat din bugetul alocat pentru reteaua transeuropeana de transport (TEN‑T), cat si din bugetul aferent fondurilor structurale in perioada de programare 2007-2013.

IV. Per ansamblu, Curtea a constatat ca obiectivul strategic constand in reorientarea traficului dinspre transportul rutier catre transportul pe caile navigabile interioare si in imbunatatirea navigabilitatii nu fusese atins. Intre 2001 (cand a fost stabilit acest obiectiv) si 2012 (an pentru care sunt disponibile cele mai recente informatii statistice), ponderea modala a transportului pe caile navigabile interioare nu a crescut in mod substantial, fluctuand in jurul valorii de 6 %.

Prin urmare, Curtea considera ca strategiile UE privind transportul pe caile navigabile interioare nu au fost implementate in mod eficace.

V. Proiectele finantate de UE care au facut obiectul examinarii nu au fost intotdeauna in concordanta cu obiecti‑ vele in materie de transport de marfuri pe caile naviga bile interioare si numai cateva dintre aceste proiecte au contribuit la imbunatatirea conditiilor de navigatie. In special, s‑a constatat ca au fost eliminate unele puncte izolate de strangulare a traficului fluvial, dar acestea continuau sa fie inconjurate de alte blocaje. Prin urmare, impactul acestor proiecte asupra transportului pe caile navigabile interioare a fost scazut.

VI. Acest lucru se explica partial prin deficientele existente in strategiile UE privind transportul pe caile navigabile interioare (care nu se bazau pe analize suficient de solide si de cuprinzatoare), precum si prin utilizarea nedirec‑ tionata corespunzator a resurselor limitate existente la nivelul UE si la nivelul statelor membre. Pe langa aceasta, abordarile adoptate de statele membre in legatura cu transportul pe caile navigabile interioare au fost inconsecvente de‑a lungul principalelor coridoare. Strategiile UE nu au luat in considerare in mod suficient aspectele de mediu si nici atentia acordata de statele membre intretinerii cailor navigabile.

Curtea a formulat urmatoarele recomandari:

1 Pentru a se imbunatati eficacitatea finantarii acordate de UE pentru transportul pe caile navigabile interioare si pentru a se asigura o mai buna performanta a proiectelor:

(a) statele membre ar trebui sa acorde prioritate proiectelor legate de cai navigabile interioare situate pe coridoarele, pe raurile/fluviile sau pe sectoarele acestora care ofera cele mai mari si mai imediate beneficii pentru imbunatatirea transportului pe caile navigabile interioare;

(b) atunci cand selecteaza propunerile de proiecte pe care urmeaza sa le finanteze, Comisia ar trebui sa isi concentreze finantarea asupra proiectelor care prezinta cea mai mare relevanta pentru transportul pe caile navigabile interioare si pentru care exista deja planuri avansate vizand eliminarea punctelor de strangulare a traficului fluvial din apropiere.

2. In ceea ce priveste elaborarea viitoare a strategiei UE pentru transportul de marfuri pe caile navigabile interioare si cu scopul de a se asigura o mai buna coordonare intre statele membre: (a) Comisia ar trebui sa desfasoare analize aprofundate ale pietei potentiale si ale beneficiilor pe care le‑ar putea aduce navigatia interioara pe diferite sectoare ale cursurilor navigabile si sa coordoneze intre statele membre punerea in aplicare a retelei centrale TEN‑T, tinand seama de potentialul acestor sectoare pentru dezvoltarea unor coridoare de transport de marfuri pe caile navigabile interioare;

 (b) Comisia si statele membre ar trebui sa cada de acord, pe parcursul implementarii coridoarelor de transport, asupra unor obiective specifice si realizabile si asupra unor etape precise pentru eliminarea punctelor de strangulare a traficului de pe aceste coridoare, in cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. In acest sens, ar trebui sa se tina seama in mod corespunzator de obiectivul TEN‑T de finalizare a retelei centrale pana in 2030, de disponibilitatea fondurilor la nivelul UE si al statelor membre, precum si de con‑ sideratiile politice si de mediu legate de construirea unor infrastructuri noi (sau de modernizarea infras‑ tructurilor existente) de transport pe caile navigabile interioare;

(c) in contextul urmatoarei revizuiri a Regulamentului privind TEN‑T, Comisia ar trebui sa propuna consolidarea bazei legale cu scopul

 (i) de a extinde cerintele de raportare legate de navigabilitatea cursurilor de apa si

 (ii) de a solicita statelor membre sa elaboreze intr‑un mod coordonat planuri nationale de  intretinere a cailor navigabile interioare