Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Protejarea naturii in Europa: este nevoie de mai multa ambitie pentru a stopa pierderea biodiversitatii pana in 2020

Evaluarea la jumatatea perioadei a Strategiei UE in domeniul biodiversitatii arata ca s-au inregistrat progrese in numeroase domenii, dar subliniaza faptul ca, pentru a stopa pierderea biodiversitatii pana in 2020

Evaluarea la jumatatea perioadei a Strategiei UE in domeniul biodiversitatii analizeaza daca UE este pe cale sa isi indeplineasca obiectivul privind stoparea pierderii biodiversitatii pana in 2020. Rezultatele evaluarii arata ca s-au inregistrat progrese in numeroase domenii, dar subliniaza necesitatea de a se depune eforturi mult mai mari in ceea ce priveste respectarea angajamentelor asumate de statele membre in materie de punere in aplicare. Capacitatea naturii de purificare a aerului si a apei, de polenizare a culturilor si de limitare a efectelor unor catastrofe precum inundatiile este periclitata, fapt care ar putea genera costuri neprevazute semnificative pentru societate si economia noastra. Rezultatele unei anchete de opinie la nivelul UE, publicate tot astazi, confirma faptul ca majoritatea cetatenilor europeni sunt ingrijorati de efectele pierderii biodiversitatii, fiind constienti de impactul negativ pe care aceasta il poate avea asupra sanatatii si a bunastarii lor, si in cele din urma, asupra dezvoltarii noastre economice pe termen lung.

UE a adoptat o strategie care vizeaza stoparea pierderii biodiversitatii pana in 2020. Evaluarea la jumatatea perioadei a strategiei, publicata astazi, subliniaza ca trebuie depuse mult mai multe eforturi pe teren, astfel incat politicile UE sa se concretizeze in actiuni. In primul rand, este necesar ca statele membre sa puna mai bine in aplicare legislatia UE privind natura. Mai mult de trei sferturi din habitatele naturale importante din UE se afla in prezent intr-o stare nefavorabila si numeroase specii sunt amenintate cu disparitia. Stoparea biodiversitatii va depinde, de asemenea, de masura in care preocuparile privind biodiversitatea vor fi integrate in mod eficace in politicile privind agricultura, silvicultura, pescuitul, dezvoltarea regionala si comertul. Politica agricola comuna reformata ofera oportunitati pentru o mai buna integrare a preocuparilor legate de biodiversitate, dar succesul acesteia va depinde de masura in care statele membre vor pune in aplicare masurile prevazute. In cele din urma, capitalul nostru natural trebuie sa fie recunoscut si apreciat, nu doar in limitele zonelor protejate, ci si la o scara mai larga, pe teritoriul si in marile statelor membre ale UE. In prezent, Comisia efectueaza o verificare a adecvarii Directivelor UE privind pasarile si habitatele pentru a stabili daca obiectivele acestora sunt indeplinite in modul cel mai eficace.

Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, dl Karmenu Vella, a declarat: "Se pot desprinde numeroase invataminte din acest raport. S-au realizat progrese importante si exista exemple pozitive care trebuie urmate, insa sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a elimina deficientele si a ne indeplini obiectivele in materie de biodiversitate pana in 2020. Nu trebuie sa ne multumim cu aceste rezultate: pierderea biodiversitatii inseamna pierderea sistemului nostru de sustinere a vietii. Nu ne putem permite sa ajungem intr-o astfel de situatie, si nici economia noastra nu isi poate permite acest lucru."

Refacerea habitatelor naturale si construirea unor infrastructuri ecologice ramane o provocare pentru Europa. Odata pusa in aplicare,Strategia UE privind infrastructura ecologica ar trebui sa genereze beneficii multiple, in diverse sectoare, inclusiv in cel al agriculturii, al silviculturii si al pescuitului. Speciile alogene invazive reprezinta, de asemenea, o amenintare impotriva biodiversitatii in Europa, inregistrand ritmul de crestere cel mai rapid si provocand daune semnificative agriculturii, silviculturii si pescuitului, in valoare de cel putin 12 miliarde EUR pe an. A intrat in vigoare un nou regulament al UE, menit sa contribuie la combaterea raspandirii speciilor alogene invazive si se depun eforturi pentru a stabili, pana la inceputul anului 2016, o lista a speciilor invazive care genereaza ingrijorari la nivelul UE.

La nivel mondial, contributia UE la stoparea biodiversitatii este semnificativa. Impreuna cu statele sale membre, UE este cel mai important donator de fonduri pentru conservarea biodiversitatii. UE a luat primele masuri pentru a reduce factorii indirecti care cauzeaza pierderea biodiversitatii, inclusiv comertul cu specii salbatice si pescuitul ilegal, si pentru a integra biodiversitatea in acordurile sale comerciale. Noua Agenda mondiala 2030 privind dezvoltarea durabila reitereaza necesitatea indeplinirii, in intreaga lume, a angajamentelor in acest domeniu.

Publicarea acestei evaluari la jumatatea perioadei coincide cu publicarea rezultatelor unui sondaj Eurobarometru, care arata ca cetatenii europeni sunt ingrijorati de actualele tendinte privind biodiversitatea. Cel putin trei sferturi dintre cetatenii europeni sunt de parere ca exista amenintari grave la adresa animalelor, a plantelor si a ecosistemelor la nivel national, european si mondial si mai mult de jumatate dintre acestia sunt de parere ca vor fi afectati personal de pierderea biodiversitatii.

Context

Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020 vizeaza stoparea pierderii biodiversitatii si a degradarii serviciilor ecosistemice, refacerea acestora, in masura posibilului, pana in 2020, precum si aducerea unei contributii la combaterea pierderii biodiversitatii la nivel mondial. Aceasta stabileste obiective in sase domenii principale: punerea in aplicare integrala a legislatiei UE privind natura; mentinerea si refacerea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice; cresterea sustenabilitatii agriculturii, a silviculturii si a pescuitului; efectuarea unor controale mai stricte cu privire la speciile alogene invazive si cresterea contributiei UE la combaterea pierderii biodiversitatii la nivel mondial. Strategia UE evidentiaza necesitatea de a se tine seama pe deplin de avantajele economice si sociale oferite de natura si de a le integra in sistemele de raportare si contabilitate. Strategia urmareste, de asemenea, sa contribuie la indeplinirea angajamentelor internationale privind biodiversitatea asumate in temeiul Conventiei privind diversitatea biologica si completeaza noua Agenda mondiala 2030 privind dezvoltarea durabila.