Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Previziunile economice europene din primavara anului 2016: se mentine directia in contextul unor riscuri ridicate

In 2016, Comisia preconizeaza o crestere de 1,6 % pentru zona euro si de 1,8 % pentru UE.

Cresterea economica din Europa ar urma sa ramana moderata, avand in vedere ca performanta principalilor sai parteneri comerciali a scazut, iar unii dintre factorii care au sprijinit pana acum cresterea incep sa piarda din intensitate. In consecinta, se estimeaza ca PIB-ul zonei euro va continua sa creasca intr-un ritm modest in perioada 2015-2017. Conform previziunilor din primavara ale Comisiei, PIB-ul zonei euro va atinge 1,6 % in 2016 si 1,8 % in 2017, dupa valoarea de 1,7 % atinsa in 2015 (previziunile din iarna: 1,6 % in 2015, 1,7 % in 2016 si 1,9 % in 2017). Se estimeaza ca cresterea PIB-ului in UE va incetini usor, de la 2,0 % anul trecut la 1,8 % in 2016, pentru a ajunge la 1,9 % in 2017 (previziunile din iarna: 1,9 % in 2015, 1,9 % in 2016 si 2,0 % in 2017).

Politica monetara foarte acomodativa a pregatit terenul pentru o crestere a investitiilor prin facilitarea si ieftinirea accesului la finantare. Se asteapta ca politica bugetara din zona euro sa sprijine cresterea anul acesta. Cu toate acestea, desi preturile petrolului au scazut din nou la inceputul anului 2016 si au avut un efect pozitiv asupra veniturilor disponibile reale, este de asteptat ca intensitatea acestui sprijin sa se reduca treptat odata cu cresterea pretului petrolului.

 In mod similar, desi exporturile din zona euro profita inca, intr-o oarecare masura, de pe urma deprecierii din trecut a monedei euro, aprecierea recenta a monedei ar putea face zona euro mai sensibila la efectele cresterii externe mai lente.

Se preconizeaza ca economiile tuturor statelor membre vor creste in 2017

Se estimeaza ca, in perioada prognozata, cresterea economica se va intensifica sau va ramane, in mare, stabila in majoritatea statelor membre. Pentru anul viitor, se preconizeaza o expansiune a economiilor tuturor statelor membre, insa este de asteptat ca cresterea sa ramana inegala la nivelul intregii UE.

Se preconizeaza ca exporturile nete din zona euro vor ramane o piedica in calea cresterii in 2016, pentru ca in 2017 sa devina neutre. Cresterea va depinde asadar de cererea interna: se asteapta ca investitiile sa urce anul viitor pana la 3,8 % atat in zona euro, cat si in Uniunea Europeana, iar consumul privat ar urma sa scada, intrucat cresterea preconizata a inflatiei va incetini cresterea venitului real.

Ameliorarea pietei muncii va continua

Se preconizeaza ca se va mentine ritmul moderat al ameliorarii inregistrate pe pietele muncii, determinat de reactia intarziata la imbunatatirea conditiilor ciclice si de limitarea cresterii salariilor. In unele state membre, reformele pietei muncii implementate in ultimii ani si masurile de politica bugetara sprijina si ele crearea neta de locuri de munca. Desi disparitatile de pe piata muncii vor persista, conform previziunilor, o perioada de timp, este de asteptat ca somajul din zona euro sa scada, ajungand la 10,3 % in 2016 si apoi la 9,9 % in 2017, fata de 10,9 % in 2015. In ansamblul UE se preconizeaza ca somajul va scadea de la 9,4 % in 2015 la 8,9 % in 2016, iar apoi la 8,5 % in 2017.

Politica bugetara ramane un factor de sprijin, iar perspectiva fiscala se imbunatateste

Se preconizeaza ca deficitul public consolidat atat in zona euro, cat si in UE va continua sa scada in acest an si anul urmator ca urmare a cresterii economice si a ratelor scazute ale dobanzii. Este de asteptat ca deficitul public al zonei euro, in ansamblu, sa scada de la 2,1 % din PIB in 2015 (2,4 % in UE ) la 1,9 % in 2016 (2,1 % in UE ) si apoi la 1,6 % in 2017 (1,8 % in UE), in ipoteza ca politicile raman neschimbate. Zona euro ar urma sa aiba o orientare fiscala usor expansionista anul acesta. Se estimeaza, totodata, ca ponderea datoriei in PIB va continua sa scada treptat de la 94,4 % in 2014 la 91,1 % in zona euro in 2017 (85,5 % in UE).

Inflatia ramane dependenta de preturile energiei

Preturile petrolului au scazut din nou la inceputul lui 2016, determinand o scadere a inflatiei sub zero. Este de asteptat ca inflatia sa se mentina aproape de zero in viitorul apropiat, avand in vedere ca preturile energiei sunt mai mici decat acum un an. Presiunile preturilor externe sunt de asemenea slabe in contextul unei monede euro aflate in curs de apreciere usoara si al unor preturi de producator mai degraba reduse la nivel mondial. Se asteapta ca inflatia sa creasca in mod mai semnificativ in a doua jumatate a acestui an, odata cu majorarea treptata a preturilor la energie si cu cresterea preturilor practicate pe piata interna, ca urmare a cererii interne tot mai intense. Se preconizeaza ca inflatia preturilor de consum din zona euro va fi de 0,2 % anul acesta (0,3 % in UE ) si de 1,4 % in 2017 (1,5 % in UE).

Perspectiva cresterii la nivel mondial se mentine modesta

Anul trecut, cresterea in afara UE a inregistrat, probabil, cel mai lent ritm din 2009 incoace (3,2 % in 2015), ca urmare a ritmului incetinit de pe pietele emergente. Perspectiva de crestere a PIB-ului mondial s-a redus si mai mult odata cu incetinirea cresterii principalelor economii avansate, iar previziunile care anticipau o crestere modesta devin din ce in ce mai incerte. Se asteapta ca economia mondiala sa creasca cu 3,1 % in 2016 si cu 3,4 % in 2017. 

Perspectiva economica europeana se confrunta cu riscuri importante

Un grad ridicat de incertitudine planeaza asupra acestor previziuni. Printre riscurile externe se numara posibilitatea ca o crestere mai redusa pe pietele emergente, in special China, sa provoace efecte de propagare mai puternice sau sa ia o turnura mai nefavorabila decat era de asteptat. Gradul de incertitudine legat de tensiunile geopolitice se mentine ridicat, iar impactul sau negativ asupra economiilor europene ar putea fi mai pronuntat decat se preconizeaza in prezent. Variatiile bruste ale preturilor petrolului sau tulburarile de pe piata financiara ar putea afecta si ele cresterea europeana. Mai mult, riscurile asociate evolutiilor interne din UE raman considerabile, de exemplu in ceea ce priveste ritmul punerii in aplicare a reformelor structurale si incertitudinea legata de rezultatul referendumului din Regatul Unit privind ramanerea in UE.

Dimpotriva, impactul pozitiv al reformelor structurale s-ar putea dovedi mai puternic decat s-a estimat, iar politicile monetare foarte acomodative ar putea avea un impact mult mai puternic asupra economiei reale decat se preconizase