InfoWatch

InfoWatch

Abonare la serviciul InfoWatch:







 
Enterprise Europe Network
username

creati un cont nou creati un cont

Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Abonati-va la feed-ul de stiri

Previziunile economice din toamna anului 2016 in UE

09.11.2016
 

Previziunile Comisiei pentru 2017: crestere economica de 1,6 % in UE si de 1,5 % in zona euro, obstacole in calea cresterii si slabirea factorilor favorabili.

Se estimeaza ca ritmul cresterii economice in Europa va ramane moderat. Factorii favorabili cresterii sunt scaderea somajului si cresterea consumului privat, insa acestia sunt contrabalansati de unele obstacole si de slabirea altor factori favorabili. Potrivit previziunilor economice de toamna publicate astazi de Comisia Europeana, PIB-ul va creste in zona euro cu 1,7 % in 2016, cu 1,5 % in 2017 si cu 1,7 % in 2018 (previziunile de primavara aratau o crestere de 1,6 % in 2016 si de 1,8 % in 2017). In ceea ce priveste PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similara, cresterea fiind estimata la 1,8 % in acest an, la 1,6 % in 2017 si la 1,8 % in 2018 (previziunile de primavara aratau o crestere de 1,8 % in 2016 si de 1,9 % in 2017).

Consumul privat ar urma sa ramana principalul motor al cresterii pana in 2018, sustinut de cresterea preconizata a ratei de ocupare a fortei de munca (in continuarea tendintei actuale) si a salariilor (in usoara curba ascendenta). Costurile indatorarii raman favorabile cresterii economice, in contextul unei orientari flexibile a politicii monetare. Se estimeaza ca deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua sa scada, ca orientarea bugetara va ramane nerestrictiva si ca nivelul investitiilor va continua sa creasca.

Perspectivele de crestere sunt insa limitate de incertitudinile politice, de cresterea economica lenta in tarile din afara UE si de incetinirea comertului mondial. In acelasi timp, exista inca riscul ca performantele slabe ale economiei in ultimii ani sa franeze cresterea economica, iar persistenta unei conjuncturi economice slabite indica posibilitatea unei cresteri economice mai rapide fara presiuni inflationiste nejustificate. Mai mult, in anii urmatori, economia europeana nu va mai putea sa se bazeze pe sprijinul exceptional de care a beneficiat datorita unor factori externi precum scaderea pretului petrolului si deprecierea valutelor.

Redresarea ar urma sa aduca beneficii in toate statele membre

Desi performantele economice continua sa evolueze foarte diferit, PIB-ul UE a depasit acum valoarea pe care o avea inaintea crizei, iar PIB-ul catorva state membre a depasit cu cel putin 10 % nivel minim inregistrat. Se estimeaza ca, in perioada care face obiectul previziunilor, activitatea economica in toate statele membre va ramane pe o curba ascendenta, dar cu variatii de la o tara la alta.

Se asteapta o reluare a investitiilor in 2018, in parte datorita cofinantarii din partea UE

Pana acum, mediul de investitii a avut de suferit de pe urma unor factori precum rata scazuta de crestere a cererii de pe piata, asteptarile mici privind cresterea potentiala, reducerea, in unele state membre, a volumului de titluri emise de societati si gradul mare de incertitudine. Perspectivele sunt insa imbucuratoare: investitiile ar urma sa se relanseze in 2018. Proiectele finantate in cadrul Planului de investitii pentru Europa si, in cazul anumitor state membre, proiectele cofinantate cu fonduri UE din perioada de programare 2014-2020, ar trebui sa sprijine tot mai mult investitiile private si publice pe masura ce acestea intra in faza de implementare. In ansamblu, se estimeaza ca investitiile vor creste cu 3,3 % in acest an, cu 3,1 % in 2017 si cu 3,5 % in 2018.

Mai multe locuri de munca

Potrivit previziunilor, ocuparea fortei de munca in UE si in zona euro va creste anul acesta cu 1,4 % - un ritm mai rapid decat in orice alt an din 2008 incoace, dar care poate fi imbunatatit. Se estimeaza ca vor aparea noi locuri de munca datorita cresterii economice generate de sporirea cererii pe piata interna, majorarilor salariale moderate, masurilor de politica bugetara si reformelor structurale din unele state membre. Ocuparea fortei de munca ar urma sa creasca in continuare cu pasi destul de siguri, dar usor moderati in 2017 si 2018. Chiar daca numarul de persoane in varsta de munca va creste mai rapid in acest an odata cu sporirea ratei de participare si cu integrarea progresiva a refugiatilor pe piata muncii, se asteapta ca somajul in zona euro sa scada intr-un ritm destul de alert, de la 10,1 % in 2016 la 9,7 % in anul urmator si la 9,2 % in 2018. Tendinta ar fi aceeasi pentru ansamblul UE, unde rata somajului ar urma sa ajunga la 8,6 % in acest an, la 8,3 % in 2017 si la 7,9 % in 2018. Pentru zona euro, acesta este cel mai scazut nivel din 2009. Pentru comparatie, rata somajului a atins punctul maxim, de 12 %, in 2013 si punctul minim, de 7,5 %, in 2007.

Inflatia ar urma sa creasca de la un nivel foarte scazut, in functie de preturile la energie

In zona euro, inflatia a fost foarte scazuta in prima jumatate a anului, datorita scaderii preturilor petrolului, dar a inceput sa creasca in cel de-al treilea trimestru, pe masura ce impactul scaderilor din trecut ale preturilor a inceput sa se reduca. Este de asteptat ca aceasta sa depaseasca usor valoarea de 1 %, intrucat se presupune ca pretul petrolului va creste. Inflatia de baza, care exclude volatilitatea preturilor energiei si alimentelor, va creste probabil treptat pe fondul cresterii salariilor si al reducerii mai accentuate a deviatiei PIB. Se preconizeaza ca rata inflatiei in zona euro va creste de la 0,3 % in 2016 la 1,4 % in 2017 si 2018, deopotriva. La nivelul UE, aceasta ar urma sa fie de 0,3 % in acest an, de 1,6 % in 2017 si de 1,7 % in 2018.

Starea finantelor publice ar urma sa continue sa se amelioreze

Potrivit estimarilor pentru zona euro, atat deficitul public agregat, cat si ponderea datoriei publice in PIB vor continua sa scada in cursul perioadei prognozate (2017-2018). Deficitul public din zona euro va scadea de la 1,8 % din PIB in acest an la 1,5 % din PIB in 2017 si 2018. Acesta este rezultatul reducerii transferurilor sociale in paralel cu scaderea ratei somajului, al moderarii masei salariale in sectorul public si al ratelor mici ale dobanzilor, care ieftinesc serviciul datoriei. Se estimeaza ca ponderea datoriei publice in PIB se va reduce de la 91,6 % in 2016 la 89,4 %% in 2018.

Exporturile nu vor beneficia de un sprijin real din partea cresterii economice la nivel mondial

Ritmul cresterii PIB-ului mondial s-a incetinit si mai mult in ultimele luni. Cresterea pentru acest an este estimata la 3,2 %, valoarea cea mai scazuta din 2009. Totusi, avand in vederea revigorarea preconizata pe pietele emergente si in Statele Unite, se estimeaza ca ritmul cresterii economice mondiale (exceptand UE) sa se accelereze usor. Schimburile comerciale mai reduse din afara UE afecteaza exporturile din zona euro, in ciuda rezilientei comertului din zona euro. Potrivit estimarilor, comertul mondial, care a inregistrat performante extrem de fragile anul acesta, va creste mai lent decat PIB-ul in 2016, dupa care se va alinia ritmului de crestere a PIB-ului in 2017 si il va depasi usor in 2018. Se preconizeaza ca importurile vor creste mai rapid decat exporturile in zona euro. Excedentul de cont curent din zona euro ar urma sa scada in cursul perioadei prognozate.