InfoWatch

InfoWatch

Abonare la serviciul InfoWatch:







 
Enterprise Europe Network
username

creati un cont nou creati un cont

Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Abonati-va la feed-ul de stiri

Nanomaterialele: abordarea de la caz la caz a aspectelor de siguranta in cazul tehnologiilor inovatoare

03.10.2012
 

Nanotehnologia inregistrează astăzi progrese majore și are potențialul de a facilita progrese tehnologice "revoluționare" și de a revitaliza creșterea economică. Ca recunoaștere acestui fapt, Comisia Europeană a adoptat astăzi o comunicare privind a doua revizuire a cadrului de reglementare a nanomaterialelor, care include, de asemenea, planurile Comisiei de a imbunătăți legislația UE, astfel incat să asigure utilizarea in siguranță a nanomaterialelor.
Comunicarea evidențiază diversitatea nanomaterialelor, variind de la materiale care se folosesc in viața de zi cu zi și care au fost utilizate in condiții de siguranță de mai multe decenii (de exemplu, in pneuri sau ca anticoagulante in alimente), pană la materiale industriale foarte sofisticate și terapii antitumorale. Există o cantitate tot mai mare de informații cu privire la riscurile nanomaterialelor, care sunt dificil de generalizat și care justifică realizarea unor evaluări ale riscurilor specifice.
Prin urmare, in locul unei abordări uniforme a tuturor nanomaterialelor, pentru evaluarea riscurilor ar trebui aplicată metoda de la caz la caz, folosind strategii bazate pe indicii ale potenÈ›ialelor riscuri, fie in ceea ce priveÈ™te expunerea, fie pericolul. Comunicarea de astăzi a fost prezentată in comun de către comisarii europeni Antonio Tajani, Janez Potočnik, John Dalli È™i Máire Geoghegan-Quinn.
Nanomaterialele necesită a fi evaluate
In lumina cunoștințelor actuale și a avizelor comitetelor științifice și consultative ale UE și ale evaluatorilor independenți ai riscurilor, nanomaterialele sunt similare produselor/substanțelor chimice uzuale in sensul că unele pot fi toxice, iar altele nu. Eventualele riscuri sunt legate de nanomaterialele și utilizările specifice. Prin urmare, nanomaterialele necesită o evaluare a riscurilor, care ar trebui efectuată de la caz la caz, utilizand informații pertinente. Actualele metode de evaluare a riscurilor sunt aplicabile chiar dacă clarificarea unor aspecte specifice ale evaluării riscurilor este incă necesară.
Provocările importante sunt legate in principal de stabilirea metodelor și a instrumentelor validate pentru detectarea, caracterizarea, analizarea, completarea informațiilor cu privire la riscurile nanomaterialelor și de dezvoltarea de metode pentru a evalua expunerea la nanomateriale.
Recenta definiție a nanomaterialelor va fi integrată in legislația UE, in situațiile in care este necesar. Comisia lucrează in prezent la metodele de detectare, măsurare și monitorizare a nanomaterialelor și la validarea acestora pentru a asigura punerea in aplicare corespunzătoare a definiției.
REACH este cadrul optim pentru gestionarea aspectelor care privesc nanomaterialele
In general, Comisia are in continuare convingerea că REACH reprezintă cel mai bun cadru posibil pentru gestionarea riscurilor prezentate de nanomateriale atunci cand acestea apar sub forma unor substanțe sau amestecuri, insă pentru nanomateriale s-au dovedit necesare cerințe mai specifice. Comisia preconizează modificări ale unor anexe ale REACH și incurajează ECHA să dezvolte in continuare orientări pentru inregistrările de după 2013.
Etapele următoare
In scopul de a imbunătăți disponibilitatea informațiilor privind nanomaterialele, Comisia va crea o platformă internet cu referințe către toate sursele de informații relevante, inclusiv registre la nivel național sau sectorial, in cazul in care ele există. In paralel, Comisia va lansa o evaluare a impactului pentru a identifica și dezvolta cele mai adecvate mijloace pentru a spori transparența și pentru a asigura supravegherea in materie de reglementare, inclusiv o analiză aprofundată a nevoilor de colectare de date in acest scop. Această analiză va include nanomaterialele care in prezent nu sunt cuprinse in sistemele actuale de notificare, inregistrare sau autorizare.
Context
Nanomaterialele sunt materiale care au adesea proprietăți specifice din cauza dimensiunii mici a particulelor. Piața mondială a nanomaterialelor este estimată la 11 milioane de tone, avand o valoare de piață de 20 miliarde EUR. In Europa, numărul actual al locurilor de muncă directe in sectorul nanomaterialelor este estimat la 300 000 - 400 000. Este in continuare dominată de materiale care au fost folosite de mai multe decenii, cum ar fi negrul de fum (utilizat in principal in industria pneurilor) sau silicea amorfă sintetică (utilizată intr-o mare varietate de aplicații, incluzand pneuri, ca umplutură pentru polimeri, dar și in pasta de dinți sau ca anticoagulant in pulberi de uz alimentar).
In ultimii ani, au fost dezvoltate numeroase noi aplicații ale nanomaterialelor. Ele includ o serie de produse de consum cum ar fi filtre UV in cremele de plajă și materiale textile care impiedică formarea mirosurilor. Cu toate acestea, există, de asemenea, multe aplicații medicale și tehnice, cum ar fi terapiile antitumorale, bateriile litiu-ion care pot furniza energie automobilelor electrice sau panourile solare. Respectivele aplicații au potențialul de a genera progrese tehnologice importante și, prin urmare, nanomaterialele au fost identificate ca o tehnologie generică esențială. Se estimează că valoarea globală a pieței produselor bazate pe nanotehnologie va crește de la 200 miliarde EUR in 2009 la 2 000 miliarde EUR pană in 2015.
Beneficiile nanomaterialelor variază de la aplicații salvatoare de vieți in medicină, la aplicații generatoare de inovații și la simple imbunătățiri ale produselor de consum. De asemenea, riscurile și expunerea lucrătorilor, a consumatorilor și a mediului diferă in mare măsură, de la absența totală a riscurilor, pană la riscuri potențiale care trebuie să fie abordate. Uniunea Europeană dispune de instrumentele necesare pentru a se concentra asupra riscurilor specifice.

Sursa:CE