InfoWatch

InfoWatch

Abonare la serviciul InfoWatch:







 
Enterprise Europe Network
username

creati un cont nou creati un cont

Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Abonati-va la feed-ul de stiri

Eficienta energetica in UE: obiectivele privind investitiile nu au fost realizate

14.01.2013
 

Costul consumului crescut de energie, epuizarea rezervelor de combustibili fosili și efectul activităților umane asupra schimbărilor climatice de la nivel mondial sunt vectori ai politicilor recente privind eficiența energetică. Incepand cu 2000, Uniunea Europeană, prin fondurile politicii sale de coeziune, a cheltuit aproximativ cinci miliarde de euro pentru cofinanțarea de măsuri privind eficiența energetică in statele membre. Atat Comisia Europeană, cat și statele membre sunt responsabile de buna gestiune financiară a acestor fonduri.
CURTEA DE CONTURI EUROPEANÄ‚ A EVALUAT DACÄ‚ INVESTIÈšIILE IN EFICIENÈšA ENERGETICÄ‚ EFECTUATE IN CADRUL POLITICII DE COEZIUNE PREZENTAU UN BUN RAPORT COST EFICACITATE.
CURTEA A CONSTATAT CĂ PROIECTELE SELECTATE PENTRU FINANȚARE DE AUTORITĂȚILE STATELOR MEMBRE NU AVEAU OBIECTIVE RAȚIONALE DIN PERSPECTIVA RAPORTULUI COST-EFICACITATE, ȘI ANUME COSTUL PE UNITATE DE ENERGIE ECONOMISITĂ. OBIECTIVELE PROIECTELOR ERAU ECONOMISIREA DE ENERGIE ȘI IMBUNĂTĂȚIREA CONFORTULUI, DAR PROIECTELE NU ERAU SELECTATE PENTRU FINANȚARE PE BAZA POTENȚIALULUI LOR DE A PRODUCE AVANTAJE FINANCIARE PRIN ECONOMISIREA DE ENERGIE, CI, MAI DEGRABĂ, PE BAZA FAPTULUI CĂ, IN GENERAL, CLĂDIRILE CARE FĂCEAU OBIECTUL ACESTOR PROIECTE ERAU PRIVITE CA "PREGĂTITE" PENTRU FINANȚARE DACĂ NECESITAU RENOVARE ȘI DACĂ DOCUMENTAȚIA ACESTORA RESPECTA CERINȚELE.
"Niciunul dintre proiectele pe care le am analizat nu conÈ›inea o evaluare a nevoilor sau, cel puÈ›in, o analiză a potenÈ›ialului de economisire a energiei in raport cu investiÈ›iile efectuate", a declarat domnul Harald Wögerbauer, membrul CurÈ›ii responsabil de acest raport. "Statele membre utilizau aceÈ™ti bani in principal pentru renovarea clădirilor publice, in timp ce eficienÈ›a energetică reprezenta, in cel mai bun caz, o preocupare de ordin secundar."
Perioada de amortizare planificată pentru investiții era, in medie, de 50 de ani, iar in anumite cazuri putea ajunge la 150 de ani, ceea ce inseamnă că fondurile nu erau cheltuite in mod rațional, intrucat durata de viață a componentelor sau a clădirilor renovate este mai scăzută. Această situație poate fi considerată, in mare măsură, ca reprezentand o pierdere din punctul de vedere al eficienței energetice.
Note către editori:
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.
Acest raport special (RS nr. 21/2012), intitulat "Raportul cost-eficacitate al investițiilor in eficiența energetică efectuate in cadrul politicii de coeziune", a urmărit să evalueze dacă investițiile in eficiența energetică efectuate in cadrul politicii de coeziune prezentau un bun raport cost eficacitate. Pentru a putea furniza un răspuns, Curtea a intrebat dacă (i) au fost stabilite, in cadrul programării și al finanțării, condițiile adecvate pentru a permite realizarea unor investiții in eficiența energetică cu un bun raport cost eficacitate și dacă (ii) proiectele privind eficiența energetică a clădirilor publice prezentau un bun raport cost-eficacitate.
Auditul a fost realizat in Republica Cehă, Italia și Lituania - țările care au primit cele mai mari contribuții din partea Fondului de coeziune și a Fondului european de dezvoltare regională pentru măsuri privind eficiența energetică pentru perioada de programare 2007-2013 și care au alocat, de asemenea, cele mai mari sume pentru proiecte pană in 2009. Auditul a inclus o examinare a patru programe operaționale și a unui eșantion de 24 de proiecte de investiții privind eficiența energetică a clădirilor publice.
Auditul a concluzionat că nu au fost stabilite, in cadrul programării și al finanțării, condițiile adecvate pentru a permite realizarea unor investiții in eficiența energetică cu un bun raport cost-eficacitate și că proiectele auditate privind eficiența energetică a clădirilor publice nu prezentau un bun raport cost-eficacitate. Această situație se explică prin faptul că programele operaționale auditate nu au beneficiat de evaluări adecvate ale nevoilor pentru a identifica sectoarele specifice in care se pot obține economii de energie și opțiunile pentru obținerea acestor economii intr un mod care să asigure un bun raport cost-eficacitate, justificand astfel măsurile alese și costul acestora.
Conceptul de cost-eficacitate sau cel mai bun raport intre resursele utilizate și rezultatele obținute nu a fost un factor determinant in momentul in care statele membre au alocat finanțarea pentru măsuri privind eficiența energetică și pentru proiecte concrete. De asemenea, acest concept nu a făcut parte din evaluarea Comisiei anterioară aprobării programelor operaționale.
Deși toate proiectele auditate au inregistrat realizările fizice planificate, cum ar fi inlocuirea ferestrelor și a ușilor sau izolarea pereților și a acoperișurilor, costul raportat la eventualele economii de energie era ridicat. Un criteriu mai important decat eficiența energetică era necesitatea renovării clădirilor publice. Deși proiectele auditate vizau economisirea de energie și imbunătățirea confortului, acestea nu au generat un bun raport intre economiile de energie și costul corespunzător al investițiilor. Perioada medie de amortizare planificată pentru investiții era de aproximativ 50 de ani, interval care este mult prea lung avand in vedere durata de viață a componentelor renovate și chiar a clădirilor inseși.
Auditurile energetice fie nu erau obligatorii (Italia, Lituania), fie, in cazul in care erau impuse (Republica Cehă), opțiunile de investiții recomandate in cadrul acestora erau mult prea costisitoare. In 18 dintre cele 24 de proiecte auditate, nu au putut fi verificate economiile reale de energie deoarece acestea nu au fost măsurate in mod fiabil.
Pentru a ameliora investițiile in eficiența energetică, Curtea recomandă Comisiei să se asigure că finanțarea acordată prin politica de coeziune pentru măsurile privind eficiența energetică se supune următoarelor condiții: realizarea unei evaluări adecvate a nevoilor, efectuarea unei monitorizări regulate, utilizarea unor indicatori de performanță comparabili, precum și utilizarea unor criterii transparente de selecție a proiectelor și a unor costuri standard de investiție pe unitate de energie care trebuie economisită, cu o perioadă simplă de amortizare maximă acceptabilă