InfoWatch

InfoWatch

Abonare la serviciul InfoWatch:







 
Enterprise Europe Network
username

creati un cont nou creati un cont

Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Abonati-va la feed-ul de stiri

Dreptul Uniunii se opune ca un ordin profesional sa impuna membrilor sai un sistem de formare obligatorie care elimina partial concurenta

04.03.2013
 

Faptul că un ordin profesional are obligația legală de a institui un sistem de formare obligatorie nu exclude normele adoptate de acest ordin din domeniul de aplicare al dreptului Uniunii
Ordinul experÈ›ilor contabili (Ordem dos Técnicos Oficiais de Contas, OTOC) este un ordin profesional portughez, de natură asociativă, la care experÈ›ii contabili se afiliază in mod obligatoriu. OTOC are obligaÈ›ia de a reprezenta interesele profesionale ale membrilor săi È™i de a supraveghea toate aspectele legate de exercitarea funcÈ›iilor lor.
In Portugalia, in temeiul unui regulament adoptat de OTOC, experții contabili trebuie să obțină pe parcursul ultimilor doi ani o medie anuală de 35 de credite de formare asigurată sau omologată de OTOC. Regulamentul privind obținerea de credite pentru formare, adoptat de asemenea de OTOC, prevede in acest sens două tipuri de formare. Pe de o parte, este vorba despre formarea instituțională (avand o durată maximă de 16 ore) al cărei obiectiv este de a sensibiliza specialiștii cu privire la inițiativele și la modificările legislative, precum și cu privire la problemele de natură etică și deontologică. Această formare poate fi asigurată numai de OTOC. Fiecare expert contabil trebuie să obțină 12 credite de formare instituțională pe an. Pe de altă parte, este vorba despre formarea profesională (avand o durată minimă mai mare de 16 ore), care cuprinde sesiuni de studiu a unor teme specifice profesiei. Această formare poate fi asigurată de OTOC, dar și de organizațiile inregistrate la OTOC. Decizia de admitere sau de respingere a inregistrării unei organizații de formare, precum și de a omologa sau de a nu omologa acțiunile de formare propuse de aceste organizații este de competența OTOC, in urma plății unei taxe.
Prin decizia din 7 mai 2010, Autoritatea in domeniul concurenței din Portugalia a declarat că regulamentul privind obținerea de credite pentru formare a cauzat o denaturare a concurenței pe piața formării obligatorii a experților contabili pe intreg teritoriul național, prin incălcarea dreptului Uniunii. Prin urmare, OTOC i s-a aplicat o amendă. Astfel, această piață ar fi fost segmentată in mod artificial prin rezervarea unei treimi din aceasta pentru OTOC (12 credite dintr-un total de 35) și prin impunerea unor condiții discriminatorii pe cealaltă parte a acestei piețe, in detrimentul concurenților ordinului respectiv.
OTOC a solicitat anularea acestei decizii in faÈ›a instanÈ›elor portugheze. In acest context, Tribunal da Relação de Lisboa (Curtea de Apel din Lisabona), sesizată in apel cu soluÈ›ionarea litigiului, a adresat CurÈ›ii de JustiÈ›ie intrebări cu privire la aplicarea dreptului Uniunii in domeniul concurenÈ›ei in cazul unor ordine profesionale.
In hotărarea pronunțată astăzi, Curtea de Justiție declară, in primul rand, că un regulament adoptat de un ordin profesional precum OTOC trebuie considerat o decizie adoptată de o asociere de intreprinderi, in sensul dreptului Uniunii in materia concurenței1. Pe de altă parte, imprejurarea că un ordin profesional precum OTOC are obligația legală de a institui un sistem de formare obligatorie destinat membrilor săi nu poate să excludă din domeniul de aplicare al dreptului european al concurenței normele adoptate de acest ordin, in măsura in care acestea ii sunt imputabile in exclusivitate. In plus, imprejurarea că normele respective nu au o influență directă asupra activității economice a ordinului profesional menționat nu aduce atingere aplicării dreptului Uniunii in materia concurenței intrucat incălcarea reproșată aceluiași ordin profesional privește o piață pe care el insuși desfășoară o activitate economică.
In al doilea rand, Curtea declară că un regulament adoptat de un ordin profesional care instituie un sistem de formare obligatorie a experților contabili pentru a garanta calitatea serviciilor oferite de aceștia constituie o restrangere a concurenței interzisă de dreptul Uniunii in măsura in care, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere, acesta elimină concurența pe o parte semnificativă din piața relevantă in beneficiul acestui ordin profesional și impune, pe cealaltă parte a pieței menționate, condiții discriminatorii in detrimentul concurenților ordinului respectiv.
Astfel, pentru a analiza efectele regulamentului asupra concurenței, instanța portugheză va trebui să analizeze mai intai structura pieței pentru a decide dacă este justificată distincția operată intre cele două tipuri de formare in funcție de obiectul și de durata lor și de organismele autorizate să le asigure. Cu privire la obiectul lor, unele elemente pot demonstra că aceste două tipuri de formare ar putea fi considerate, cel puțin in parte, inteschimbabile (de exemplu, nu este exclus ca evoluțiile legislative să poată face obiectul nu numai al unei formări instituționale, ci și al unei formări profesionale). Cu privire la organismele autorizate să asigure aceste două tipuri de formare, Curtea observă că regulamentul in discuție rezervă OTOC o parte care nu este neglijabilă din piața formării obligatorii a experților contabili. Cu privire la durata lor, instanța va trebui să verifice dacă alte organisme care doresc să propună programe de formare de scurtă durată sunt impiedicate să acționeze in acest sens, imprejurare care ar afecta funcționarea normală a cererii și ofertei. Instanța va trebui de asemenea să verifice dacă imprejurarea că experții contabili trebuie să obțină in mod obligatoriu un minim de 12 credite pentru formare instituțională pe an - deși , in ceea ce privește formarea profesională nu este prevăzută nicio cerință analogă - poate să aducă un avantaj concurențial acțiunilor de formare asigurate de OTOC.
Instanța portugheză va trebui in continuare să verifice condițiile de acces pe piață al altor organizații decat OTOC pentru a stabili dacă este asigurată egalitatea de șanse intre diferiți operatori economici. In acest sens, Curtea arată că formarea profesională asigurată de OTOC nu este supusă unei proceduri de omologare, spre deosebire de organismele de formare in privința cărora, pe de altă parte, condițiile care trebuie indeplinite sunt formulate de regulament in mod neclar. Astfel, OTOC și-a atribuit competența de a se pronunța in mod unilateral cu privire la cererile de inregistrare sau de omologare, fără ca pentru această competență să fie prevăzute limite, obligații și un control, ceea ce l-ar putea determina să denatureze concurența prin favorizarea propriilor acțiuni de formare. De asemenea, Curtea subliniază că procedura de omologare a acțiunilor de formare, astfel cum este organizată de OTOC, poate limita oferta propusă de alte organisme de formare, intrucat impune ca cererea de omologare să fie depusă cu cel puțin trei luni inainte de inceperea formării, ceea ce, in fapt, le impiedică posibilitatea să ofere intr-un timp scurt acțiuni de formare de actualitate.
In sfarșit, Curtea observă, pe de o parte, că asemenea restricții par să depășească ceea ce este necesar pentru a asigura calitatea serviciilor oferite de experții contabili și, pe de altă parte, că acestea nu se incadrează in domeniul excepțiilor prevăzute de tratat.
MENȚIUNE: Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții intrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, in egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.


Sursa: Curtea de Justiție a Uniunii Europene