Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Comisia ia masuri in cadrul procedurii de deficit excesiv

Ce decizii a luat Comisia in ceea ce privește procedura de deficit excesiv?
Comisia a recomandat Consiliului să abroge procedura de deficit excesiv (PDE) pentru cinci țări: Italia, Letonia, Ungaria, Lituania și Romania.
De asemenea, Comisia a recomandat Consiliului să deschisă o procedură de deficit excesiv pentru Malta.
In plus, Comisia a adoptat recomandări adresate Consiliului in vederea prelungirii termenelor limită pentru corectarea deficitului excesiv in șase țări:Spania, Franța, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Slovenia.
In plus, Comisia a recomandat Consiliului să decidă că Belgia nu a luat măsuri eficiente pentru a pune capăt situației de deficit excesiv și a recomandat Consiliului să notifice Belgia să ia măsuri pentru a corecta deficitul excesiv.
Abrogarea/Deschiderea unei proceduri de deficit excesiv
Cate state membre fac in prezent obiectul unei proceduri de deficit excesiv?
In prezent există o procedură de deficit excesiv (PDE) in curs de desfășurare pentru 20 de state membre ale UE. Aceasta inseamnă că toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Germaniei, Estoniei, Luxemburgului, Maltei, Finlandei și Suediei fac obiectul unei PDE. Astăzi, Comisia a propus abrogarea procedurii de deficit excesiv pentru Italia, Letonia, Ungaria, Lituania și Romania. Insă Comisia a propus, de asemenea, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru Malta. Astfel, in cazul in care Consiliul urmează recomandările Comisiei, numărul total de țări in PDE va scădea la 16.
Ce este necesar pentru ca o procedură de deficit excesiv să fie abrogată?
O decizie privind abrogarea unei proceduri de deficit excesiv (PDE) se bazează pe o "corectare durabilă" a deficitului excesiv. Acest lucru este considerat realizat in cazul in care:
• (i) datele notificate pentru anul precedent (2012 in aceste cazuri) arată un deficit sub 3% din PIB; precum și
• (ii) previziunile serviciilor Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși valoarea de referință de 3% din PIB pe perioada analizată in previziuni (in prezent, 2013 și 2014)
In cazul in care deficitul rămane aproape de valoarea de referință și nivelul datoriei rămane sub 60% din PIB, Comisia va lua, de asemenea, in considerare costul net al aplicării reformelor sistemului de pensii care implică inființarea unui al doilea pilon obligatoriu, finanțat in totalitate. Comisia va lua in special in considerare dacă depășirea pragului de 3% este justificată pe deplin de costul net al punerii in aplicare a reformei sistemului de pensii.
De ce Comisia recomandă Consiliului să abroge procedura de deficit excesiv pentru Italia, Letonia, Ungaria, Lituania și Romania?
Italia
Procedura de deficit excesiv pentru Italia a fost lansată in 2009. După atingerea nivelului record de 5,5% din PIB in 2009, deficitul public general al Italiei a fost redus constant și a atins 3,0% din PIB in 2012, care a fost termenul limită stabilit de Consiliu. Programul de stabilitate pentru perioada 2013-2017, adoptat de guvernul italian la 10 aprilie 2013 și aprobat de parlament la 7 mai, prevede că deficitul va scădea ușor la 2,9% din PIB in 2013, urmand apoi să scadă la 1,8% din PIB in 2014. In baza ipotezei privind menținerea politicilor actuale, previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 estimează un deficit de 2,9% din PIB in 2013 și 2,5% din PIB in 2014, ceea ce este sub valoarea de referință din tratat de 3% din PIB.
Letonia
Procedura de deficit excesiv pentru Letonia a fost lansată in 2009. In urma unor deficite publice ridicate in 2009 și 2010 (9,8% și, respectiv 8,1% din PIB), care au reflectat parțial aplicarea unor măsuri pentru stabilizarea sectorului financiar, deficitul a inceput să scadă rapid in 2011, cand a atins 3,6% din PIB.In 2012, deficitul a scăzut mai departe la 1,2% din PIB, cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută in tratat. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, se estimează că deficitul public va rămane, in linii mari, neschimbat in 2013 la 1,2% din PIB și va scădea la 0,9% din PIB in 2014, in condițiile menținerii politicilor actuale, rămanand astfel cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB.
Lituania
Procedura de deficit excesiv pentru Lituania a fost lansată in 2009. După atingerea nivelului record de 9,4% din PIB in 2009, nivelul deficitului public al Lituaniei a fost redus la 7,2% din PIB in 2010, apoi la 5,5% din PIB in 2011 și la 3,2% din PIB in 2012. Dat fiind faptul că deficitul de 3,2% din PIB poate fi considerat aproape de valoarea de referință de 3% din PIB și că ponderea datoriei in PIB a Lituaniei se situează sub valoarea de referință de 60% din PIB in mod sustenabil, Lituania este eligibilă pentru Pactul de stabilitate și de creștere care permite luarea in considerare a costului direct net al reformei sistemului de pensii atunci cand se evaluează corectarea deficitului excesiv. Din moment ce costurile nete ale reformei sistemului de pensii din Lituania au fost de 0,2% din PIB in 2012, acest lucru explică depășirea valorii de referință de 3% din PIB in anul respectiv. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, se estimează o ameliorare a deficitului public la 2,9% din PIB in 2013 și la 2,4% din PIB in 2014, in condițiile menținerii politicilor actuale. Ca atare, se preconizează că in perioada analizată in previziuni, deficitul va rămane sub valoarea de referință de 3% din PIB.
Ungaria
Procedura de deficit excesiv pentru Ungaria a fost lansată in 2004. In 2012, in urma unui efort fiscal considerabil, deficitul public general a atins 1,9% din PIB. Acest lucru s-a datorat, de asemenea, veniturilor one-off care s-au ridicat la ¾% din PIB. Programul de convergență al Ungariei din 2013 prevede că deficitul public se va menține la 2,7% din PIB atat in 2013, cat și 2014. Cu toate acestea, previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 prevăd un deficit de 3,0% din PIB in 2013 și de 3,3% din PIB in 2014, ceea ce inseamnă că deficitul excesiv nu a fost corectat in mod durabil. La 13 mai 2013, in urma publicării previziunilor de primăvară, guvernul maghiar a adoptat măsuri corective suplimentare care au insemnat, in linii mari, aproximativ 0,3% și 0,7% din PIB in 2013 și respectiv, 2014. Evaluarea fiscală actualizată a Comisiei, care ia in considerare impactul acestor măsuri corective suplimentare, prevede un deficit de 2,7% și 2,9% in 2013 și respectiv, 2014. Astfel, se preconizează că deficitul va rămane sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută in tratat pe perioada analizată in previziuni.
Romania
Procedura de deficit excesiv pentru Romania a fost lansată in 2009. Recesiunea mult mai mare decat se estimase din 2009 a dus la o scădere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce a determinat o creștere a deficitului public la 9% din PIB, in ciuda eforturilor depuse in vederea reducerii cheltuielilor publice. Deficitul a fost ulterior redus la 6,8% din PIB in 2010, la 5,6% din PIB in 2011 și la 2,9% din PIB in 2012, valoare care este sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută in tratat. In previziunile serviciilor Comisiei din primăvară pentru 2013, se estimează că deficitul public general va scădea la 2,6% din PIB in 2013 și la 2,4% din PIB in 2014 - in condițiile menținerii politicilor actuale - astfel, rămanand cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB din tratat.
Sursa:CE