Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Belgia preia presedintia UE

Presedintia belgiana a debutat joi, 1 iulie 2010, in plina instabilitate politica nationala, in urma alegerilor din 13 iunie, castigate de partizanii separarii Belgiei. Un Guvern de tranzitie condus de crestin-democratul flamand Yves Leterme va asigura aceasta presedintie pana in 12 octombrie, cand o noua coalitie de guvernare va fi formata, transmite corespondentul RFI la Bruxelles.
Presedintia belgiana europeana a fost temeinic pregatita in ultimii doi ani si jumatate, prin zeci de reuniuni tinute la nivel regional si federal, a asigurat prim-ministrul demisionar, Yves Leterme.
Programul presedintiei, axat pe economie, relatii externe, mediu inconjurator si justitie este aprobat de 80% dintre deputatii federali si a fost intocmit in cooperare cu regiunile si cu cele trei comunitati, anume cea flamanda, cea francofona si cea germana.
Totul va functiona fara greseala in circa sase luni, spune Leterme, care da asigurari ca Presedintia belgiana a UE va fi una de real succes. Pe agenda Belgiei se afla - deloc surprinzator - teme precum combaterea efectelor negative ale crizei economice, instituirea de reguli mai stricte pentru pietele financiare, combaterea schimbarilor climatice si intrarea in rol a Ministerului european de Externe.
Belgienii vor conduce afacerile Uniunii Europene impreuna cu presedintele Herman Van Rompuy si el belgian si cu Catherine Ashton (Marea Britanie), sefa diplomatiei europene.
Presedintia rotativa nu se va afirma prin urmare decat pe dosare punctuale si si-a fixat un obiectiv ambitios privind extinderea, singurul aspect important unde va avea un cuvant de spus.
Va tine deci de Belgia sa duca la bun sfarsit negocierile cu Croatia si sa avanseze in dialogul cu restul tarilor din Balcani si cu Turcia.
Privind dosarul fierbinte al economiei, discutiile la nivel european vor fi conduse de Herman Van Rompuy, insarcinat sa prezinte in octombrie un raport asupra guvernantei economice. Ministrul belgian de Finante, Didier Reynders spune ca tot atunci ar trebui lansata o consultare publica privind acest nou concept al guvernantei.
Intre timp, Reynders deplange lentoarea cu care cei 27 de membri ai Uniunii Europene iau decizii indispensabile in plan economic si financiar. El va incerca prin urmare o aprobare a acestor decizii, mai intai la nivelul zonei euro, formata doar din 16 membri pentru moment.
Belgia preia pentru pentru a 12-a oara Presedintia UE din 1958 incoace. In 1987, tara se gasea intr-o situatie aproape similara cu cea de-acum. Si, totusi, belgienii au experienta in chestiuni tehnico-organizatorice, cand vine vorba de asigurarea Presedintiei europene.
Oricum, de ceva vreme exista in UE o asa-numita triada de Presedintii, in cadrul carora programul de "guvernare" este intocmit pe 18 luni. Actualul trio este format din Spania, Belgia si Ungaria. Iar Parlamentul European este responsabil de circa 90% din proiectele legislative. Putin loc de manevre, in cazul in care Belgia ar pierde tempoul comunitar.
Romania si presedintia
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, la conferinta de lansare la Bucuresti a Presedintiei belgiene a Consiliului UE: "Avem nevoie in continuare de curaj pentru a da un nou impuls si o viziune de
viitor Uniunii noastre. (...) Nu putem lasa vechi temeri sa ne separe din nou. Trebuie sa sustinem cu toate puterile ca Europa are nevoie sa continue procesul de extindere, sa-si consolideze institutiile, economia si moneda, ca trebuie sa-si sporeasca coeziunea interna".
"Serviciul European de Actiune Externa ne ajuta sa vorbim cu o singura voce. (...) Promovarea viziunii si participarii statelor membre in cadrul Serviciului depinde de Presedintia belgiana. Romania este pregatita si are vointa sa contribuie la buna functionare a Serviciului din prima zi a crearii acestuia. In politica de recrutare a personalului, trebuie respectate principiile meritului si echilibrului geografic", a mai subliniat seful diplomatiei romane.
Seful DAE, ministrul Bogdan Manoiu, a aratat ca prioritatile Romaniei pentru perioada mandatului Presedintiei belgiene sunt strans legate de evolutiile care au loc la nivelul UE, reflectand in acelasi timp interesele nationale, atat pe termen scurt, cat si mediu.
Seful DAE a afirmat ca Romania sustine viziunea Presedintiei belgiene privind o Europa mai puternica, mai coerenta si mai ferma, capabila sa consolideze prosperitatea si sa elimine discrepantele in materie de crestere economica existente intre statele membre.
Bogdan Manoiu a aratat ca, din punctul de vedere al Romaniei, consolidarea fiscala ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru toate statele membre si in special pentru cele lipsite de marja de manevra in spatiul fiscal. El a adaugat ca tara noastra va oferi tot sprijinul pentru intrarea in vigoare a pachetului european de reglementare si supraveghere a sectoarelor financiare, in scopul prevenirii unor viitoare turbulente in interiorul Pietei Interne.
Spania, o "presedinta" pasiva a UE

Premierul spaniol, a carui tara a asigurat sefia Uniunii in ultimele sase luni, a declarat ca mandatul Spaniei a fost unul de succes, marcat insa de "situatii dificile". Opozitia spaniola, prin vocea conservatorului Mariano Rajoy din partea Partidului Popular, l-a criticat pe Jose Luis Zapatero, acuzandu-l pe premierul socialist ca nu a facut nimic pentru a proteja Spania de criza economica.
Cu o luna inainte ca Spania sa preia Presedintia UE, intra in vigoare Tratatul de la Lisabona, document care a schimbat fundamental rolul institutiilor in cadrul Uniunii. De pilda, institutiile insarcinate cu relatiile externe sunt de-acum inainte conduse de Catherine Ashton, lucru admis cu oarecare tristete si umilinta de ministrul de externe spaniol, Miguel Moratinos care, sec, a spus ca "ministrul de externe spaniol ii sta complet la dispozitie doamnei Ashton".
Inca de la inceputul anului, un singur subiect a ocupat agenda oficialilor europeni, anume combaterea crizei grecesti, respectiv evitarea unui colaps financiar de proportii pe batranul continent. Si in aceasta situatie reactia Spaniei a parut mai degraba formala, de vreme ce chestiunile arzatoare au fost abordate de actorii europeni cu greutate: Germania, Franta, Comisia Europeana sau Banca Centrala Europeana.
Sursa:www.euractiv.ro