InfoWatch

InfoWatch

Abonare la serviciul InfoWatch:







 
Enterprise Europe Network
username

creati un cont nou creati un cont

Stiri EENultimele noutati din reteaua EEN

Abonati-va la feed-ul de stiri

Analiza anuala a situatiei sociale si a ocuparii fortei de munca in UE

21.01.2014
 

Una dintre cele mai tangibile consecinte sociale ale crizei economice este cresterea semnificativa a saraciei in randul populatiei in varsta de munca. Este posibil ca o reducere treptata a somajului sa nu fie suficienta pentru a inversa aceasta situatie, daca polarizarea salariala continua, in special din cauza unei cresteri a cazurilor de munca cu fractiune de norma. Aceasta este una din principalele concluzii ale analizei din 2013 privind situatia sociala si a ocuparii fortei de munca in Europa, care abordeaza si impactul pozitiv al prestatiilor sociale asupra probabilitatii de a reveni in campul muncii, consecintele dezechilibrelor persistente intre barbati si femei si dimensiunea sociala a Uniunii economice si monetare.
Analiza arata cum incadrarea in munca poate sa ajute oamenii sa scape de saracie, dar doar in jumatate din cazuri: multe depind si de tipul de loc de munca gasit, dar si de compozitia familiei si de situatia partenerului pe piata fortei de munca.
Impactul pozitiv al prestatiilor sociale si de somaj
In analiza se arata, de asemenea, ca, spre deosebire de convingerile obisnuite, persoanele care primesc ajutor de somaj sunt mai susceptibile sa obtina un loc de munca decat cele care nu primesc ajutor de somaj (in rest totul fiind la fel). Este vorba, in special, de sistemele de prestatii bine concepute, cum ar fi cele care reduc nivelurile prestatiilor in timp, insotite de conditii adecvate, cum ar fi obligatia de a cauta un loc de munca. Astfel de sisteme tind sa ofere mai mult sprijin corelarii competentelor si, prin urmare, gasirii unor locuri de munca mai de calitate, care, la randul lor, ajuta cetatenii sa scape de saracie.
Analiza evidentiaza si faptul ca in unele tari (de exemplu, Polonia, Bulgaria), o proportie semnificativa de someri nu sunt acoperiti de sistemele standard de securitate (ajutor de somaj, asistenta sociala) si au tendinta sa se bazeze pe solidaritatea familiei sau pe munca la negru. Somerii care nu beneficiaza de ajutor de somaj sunt mai putin susceptibili sa gaseasca un loc de munca, deoarece sunt mai putin susceptibili sa faca obiectul masurilor de activare si nu sunt obligati sa isi caute un loc de munca pentru a beneficia de prestatii.
Diferente persistente intre barbati si femei
Desi criza a diminuat unele dintre disparitatile de gen cu care se confrunta femeile (in mare parte din cauza ca sectoarele dominate de barbati au fost cele mai lovite de criza), aceste diferente de gen inca mai persista in ceea ce priveste participarea pe piata fortei de munca, remunerarea si riscul de saracie. In plus, femeile au in continuare tendinta de a lucra mai putine ore in total decat barbatii si, desi acest lucru poate reflecta unele preferinte individuale, aceasta duce la posibilitati reduse de dezvoltare a carierei, salarii mai mici si pensii viitoare mai mici, neutilizarea deplina a capitalului uman si, prin urmare, o crestere economica si o prosperitate mai redusa. Disparitatile de gen genereaza, prin urmare, atat cresterea costurilor economice, cat si cresterea costurilor sociale si ar trebui sa fie gasite solutii eficiente atunci cand ele rezulta din obstacole sau constrangeri venite din partea societatii sau a institutiilor.
Se pot observa unele diferente intre statele membre in ceea ce priveste disparitatea de gen in cazul orelor lucrate: in unele cazuri, o proportie foarte mare de femei lucreaza, dar programul de munca e relativ scurt (de exemplu, in Tarile de Jos, Germania, Austria si Regatul Unit); in altele, participarea femeilor e mai redusa, dar cele incadrate in munca tind sa lucreze relativ mai mult (in numeroase tari din Europa Centrala si de Est, Spania, Irlanda). Numai unele state membre (in special tarile nordice si cele baltice) reusesc sa combine ratele ridicate de ocupare a fortei de munca feminine cu un nivel scazut de disparitate de gen in ceea ce priveste orele lucrate. O politica eficace cuprinde un timp de lucru egal indiferent de gen, o munca flexibila pe scara larga, stimulente pentru impartirea muncii neremunerate in cadrul unui cuplu si sisteme de ingrijire a copiilor in crese si gradinite mai compatibile cu un loc de munca, mai accesibile si abordabile, cu program mai lung.
Dimensiunea sociala a UEM
Cresterea continua a divergentelor macroeconomice, sociale si de ocupare fortei de munca ameninta obiectivele centrale ale UE, astfel cum sunt prevazute in tratate, si anume sa fie in beneficiul tuturor membrilor sai prin promovarea convergentei economice si sa imbunatateasca viata cetatenilor din statele membre. Cea mai recenta analiza arata ca divergentele actuale isi au originea in primii ani de introducere a monedei euro, atunci cand, in unele state membre, cresterea dezechilibrata bazata pe acumularea datoriei, alimentata de ratele scazute ale dobanzii si un nivelul ridicat al afluxului de capital, a fost asociata deseori cu evolutii dezamagitoare in materie de productivitate si de competitivitate.
In absenta posibilitatii de devalorizare a monedei, tarile din zona euro care incearca sa isi recastige competitivitatea costurilor trebuie sa se bazeze pe o devalorizare interna a salariilor (controlul salariilor si al preturilor). Aceasta politica are insa limitele si dezavantajele ei, mai ales in materie de crestere a somajului si de dificultati sociale, iar eficacitatea ei depinde de multi factori, cum ar fi deschiderea economiei, rezistenta cererii externe si prezenta politicilor si a investitiilor care favorizeaza competitivitatea nebazata pe preturi.
Comisia a propus in octombrie 2013 in comunicarea sa privind dimensiunea sociala a UEM o supraveghere sporita a situatiei sociale si a ocuparii fortei de munca. Pe termen lung si dupa modificari ale tratatului, o capacitate bugetara a UEM, dublata de un mecanism capabil sa absoarba socurile ar putea completa instrumentele de coordonare existente.